Rahat & Șerbet
Rahat și șerbet: comori dulci din Orient
Vechi și bun precum poveștile Șeherezadei, desertul cu care ne desfătăm în rândurile de mai jos poartă numele de rahat – un cuvânt care, în limba română, a fost înzestrat și cu sensuri figurate, adesea folosit în expresii pline de umor sau sarcasm. Însă, dincolo de glume, rahatul este o delicatesă care a traversat secolele și granițele, purtând cu sine arome, tradiții și legende.
Originar din Orientul Mijlociu, rahatul este un desert preparat în bucătăriile din Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Serbia, Albania, Maroc și Algeria. Cu voia dumneavoastră, ultima pe listă – dar nu ca importanță – se adaugă și România, unde rahatul este consumat cu plăcere de generații.
Legenda spune că un sultan turc, dornic să-și răsfețe soțiile și concubinele, le-a cerut cofetarilor din palat să creeze un desert unic, demn de comorile imperiului. Astfel a luat naștere rahatul, o creație delicată și parfumată, păstrată cu grijă în rețete secrete. O versiune mai documentată a istoriei ne spune că, în secolul al XVIII-lea, un cofetar pe nume Bekir Effendi a ajuns din Imperiul Otoman în Grecia și, într-un mic atelier, a cucerit publicul cu desertul său nemaivăzut.
Rahatul conține o cantitate ridicată de glucoză, substanță benefică pentru activitatea cerebrală și pentru stimularea producției de endorfine – hormonii stării de bine. Astfel, un consum moderat poate îmbunătăți tonusul general și chiar performanța mentală.
Pe lângă efectele asupra creierului, glucoza ajută la îmbunătățirea peristaltismului și are un impact pozitiv asupra sănătății părului. În combinație cu amidonul, zahărul din rahat contribuie la întărirea sistemului imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva răcelilor și a altor infecții virale.
Beneficiile rahatului (în funcție de ingrediente):
- Portocale sau lămâie – efecte benefice în caz de răceală
- Miere – îmbunătățește calitatea sângelui și normalizează digestia
- Fructe de pădure – aport de vitamine și minerale esențiale