Rahat & Șerbet

Rahat si serbet

Vechi si bun precum povestile Seherezadei, desertul cu care ne desfatam in randurile de mai jos poarta numele de rahat, in limba romana inzestrat si cu sensuri figurate, in expresii prin care ne-am varsat naduful pe Fanar.

Rahatul este un desert preparat in bucatariile din Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Serbia, Albania, Maroc, Algeria si, cu voia dumneavoastra ultima pe lista, mult rahat se mananca si in Romania.

Rahat si serbet

Spre exemplu, rahatul conține o cantitate mare de glucoză, care, fără îndoială, este utilă pentru organism. Datorită efectelor glucoză și a activității cardiace ajustate a creierului, se produce creșterea producției de endorfine – hormoni care au rolul de a îmbunătăți starea de spirit și nivelul de performanță.

În plus, glucoza conținută de rahatul are un efect benefic asupra sănătății părului și îmbunătățește peristaltismul.

Atunci când este consumat, acesta se transformă în glucoză și împreună cu amidonul formează o componentă care ajută organismul uman să lupte împotriva răcelii și bolilor virale.

Beneficiile rahatului depind de aditivii incluși în preparare. De exemplu, bucăți de portocale sau de lămâi ajută la vindecarea răcelii, mierea îmbunătățește calitatea sângelui și normalizează procesul de digestie, iar fructele de pădure oferă organismului vitamine și minerale benefice.

Legenda spune ca un sultan turc, pentru a-si rasfata sotiile si metresele, si-a pus maestrii cofetari sa gaseasca un desert unic a carui reteta, tinuta secreta, sa faca parte dintre comorile lui. Cautarile cofetarilor turci au fost incununate de rahat.

Ceva mai exacte, unele carti de istorie povestec cum pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, a ajuns in Grecia un ucenic de cofetar, pe nume Bekir Effendi. Instalat intr-o pravalie din centrul unui oras, tanarul si-a cucerit repede clientela datorita noului desert pe care il vindea.